Nu mai scriu despre grupe, meciuri și rezultate pentru că le gasiți pe toate pe siteul competiției. Am tras din greu, am luptat și în final am câștigat (cine nu mă crede, să se uite la poză ) datorită dorinței de victorie (adică am fost echipa care și-a dorit mai mult victoria pe lângă faptul ca am avut și ceva noroc) și  poate mai puțin pentru calitățile tehnice.

Sunt convins că nu greșesc când spun că avem un lot omogen deja și anume (în ordinea locului din teren):

• Vio Dragomir
• Alex Ursa
• Dan Ciulea
• Tino Moldovan
• Daniel Rus (nu, nu suntem verișori, nici măcar frați – cel puțin așa știu eu)
• Bogdan Roșca
• Bogdan Lerint
• Emil Moldovan

Doresc să îi mulțumesc pe această cale soției care mi-a permis să particip intens la antrenamente, plimbări prin crâșme și tot ceea e nevoie să ajungi un mare fotbalist mai ales în conditțiile în care a trebuit să stea acasă cu cei 3 copii frumoși pe care îi avem. Mulțumiri de asemnea colegilor de echipă fară de care nu cred ca aș fi reușit și nu în ultimul rând sponsorilor: Canyon, Activia,Banca Transilvania, Etarget,Zorile Store, L.A. Fuel RO si GSP

Țin și merită să îi menționez pe organizatori: Cezar, Bogdan și Pandutzu, pe scurt au făcut o treabă bună și sunt convins că la ediția viitoare va fi și mai bine.

Deocamdată ne bucurăm de cea de-a 3-a cupă câștigată în acest an și așteptăm cu mare interes următoarea provocare.

Și pentru că am văzut că multă lume cere poze de la cupă, încerc un sumar de linkuri (măcar o parte din ele, o să actualizez pe măsură ce mai aflu de ele):

- pă facebook (pagina sportmeet)

- pă picasa, contul lui ivascu ioan

- pă pajina lui doftoru Cucu (astea îs de la antrenamente)

- și câteva la Ciulea

- pe blogul Elenei

Mâine, miercuri 08.06.2011 voi fi prezent în sala sporturilor Horia Demian din Cluj la un triunghiular fotbalistic în cadrul Cupei Liceelor la Fotbal. Cu toate că sînt bătrân și răblăgit (cu certificatul de garanție expirat după cum zicea un prieten) trag speranța că o să mă descurc binișor și nu or să îmi tremure picioarele în fața publicului și mai ales a adversarilor.

Ceva mai mult detalii puteți să gasiți în articolul scris de Emil. Înainte de a pleca să îmi cumpar ‘adidași’ de sală (că așa mare fotbalist îs că nu am decât din ăia pentru teren sintetic – vă rog sa remarcați că l-am folosit corect pe ‘decât’-) vreau să îi aliniez aici pe colegii de echipă, în ordinea numerelor de la pantofi: Tino, Ciulea, Daniel Rus, Bogdan Roşca,  Korodilu, Alex Ursa (care din câte am ințeles e dus), Vasile Manu și nu știu dacă Mihai Labo ajunge.

Un lucru să nu uit: ne dă și la TV, pe TVR Cluj, probabil prima și ultima mea șansă să apar la TV din postura asta.

Și nu în ultimul rând, îi mulțumim domnului Ovidiu Blag pentru invitație și celor de la Ancada pentru echipament.

Ştiind probabil cum voi reacţiona, colaboratorul mi-a explicat cum a decurs întâlnirea, ce a discutat cu clientul, ‘ce’ şi ‘cum’ a cerut el să facem, pentru ca în final să îmi spună: hai să facem cum vrea el, să terminăm, că ştii şi tu, clientul are întotdeauna dreptate!

De când sunt în business (sau mai bine zis în relaţii de business cu diverşi clienţi) am auzit această replică de nenumărate ori, în mai toate situaţiile şi cu majoritatea argumentelor posibile.

Ţin să menţionez – în special pentru cei 2-3 potenţiali citiori care nu sunt prietenii mei şi care poate ajung să citească acest articol – că în acest moment îmi asigur traiul zilnic exclusiv din relaţiile de afaceri cu clienţi. Am fost de multe ori de acord cu această afirmaţie, din cele mai diverse motive, în diferite situaţii. Şi cred (de fapt ştiu) că e o greşeala pe care mulţi dintre noi am făcut-0 şi pe care probabil o să o mai facem (o să detaliez putin mai tarziu de ce spun că probabil o sa mai facem aceasta greşeală).

Însă Clientul nu are întotdeauna dreptate.

Clienţii vin la noi pentru a-i ajuta cu soluţii, cu sisteme care le acoperă o serie de neajunsuri sau le rezolvă o parte din probleme.  Soluţiile oferite de noi (rămân la domeniul în care activez însă principiile despre care vorbesc se pot aplica în oricare alt domeniu) sunt compuse dintr-un set de aptitudini si arii de expertiză cu care şi clientul are tangenţă: analiză, marketing, design, implementare software, vanzari, pr,  etc.

Dar (dacă) clientul nu este designer, nu are cum să ofere – cu atât mai mult să impună – regulile după care să faci design. Nici nu este indicata. Pur şi simplu nu are expertiza şi experienţa necesară. Dacă nu este programator nu poate să impună soluţii corecte în ceea ce priveşte implementarea (mă refer aici la aspectele tehnice) unei aplicaţii software sau online.

Ştiu că este greu, mai ales cand eşti la început şi ai nevoie de bani, sa refuzi clienţii. La fel de greu rămâne şi după ce au trecut ani. E greu sa iţi dai seama dacă şi în ce fază a proiectului clientul va incerca ’sa aibă dreptate’. Câteodată, când iţi dai seama, simţi că mai este foarte puţin până să finalizezi proiectul şi iti spui că laşi după el. Clientul primeşte ceea ce crede el că are nevoie iar tu îţi încasezi banii şi fiecare işi vede mai departe de ale lui, iar data următaore nu mai faci.

Din păcate lucrurile NU stau chiar aşa.

Încerc să mă uit acum la problemă din perspectiva clientului.

Unul dintre cele mai des folosite argumente de către clienti, este acela că ‘ei platesc’ şi atunci sunt îndrepăţiţi să ceară ceea ce cred ei că au nevoie. Total greşit.

De exmplu, când mergi să cumperi o maşină, ca şi client ai la dispoziţie o serie de opţiuni din care poţi să alegi: marcă, motor, culoare, tapiţerie, etc. Tu plăteşti, tu alegi. Poţi  să ceri constructorului (în funcţie de banii pe care eşti dispus să îi plăteşti) să facă anumite personalizări ale maşini, special pentru tine. Dar dacă vrei să iţi pună o elice deasupra pe maşină (că ai văzut că există ‘maşinării’ care au elice şi le folosesc la zbor) nu prea cred că o să primeşti. Nu de la un producător de maşini. Chiar dacă tu consideri că o să ai nevoie vreodată să şi zbori cu masina, ai vazut la alţii că există maşini care zboară şi te ghandesti că probabil ar fi o investiţie bună dacă tot iti cumperi maşină.

Unul dintre cele mai grele lucruri pe care trebuie să le faci în afaceri este să spui NU. Cu atât mai mult să spui NU clienţilor. Dar este spre binele tuturor celor implicaţi să faci acest lucru, mai ales atunci când prin experienţa pe care o ai ştii că lucrurile pe care le cere clientul se vor transforma în dezvantaje tocmai pentru el.

Şi pentru că @VWLiebhaberin m-a asistat (şi din câte am înţeles eu îi era şi poftă) şi m-a rugat frumos să îi dau reţeta, cam aşa au dercurs lucrurile.

Ingrediente:

• ficat de porc (aproximativ 500 gr)
• 2 cepe medii
• 4 căţei de usturoi
• jumate ardei roşu
• ulei
• o cana de vin
• apă
• condimente: sare, piper, boia

Am tăiat ficatul cuburi, sa fie pregătit. Am pus 2 linguri de ulei in tigaie (apropos, să aveţi tigaie suficient de mare să intre toate in ea) şi am pus ceapa şi usturoiul tăiate marunt la călit.

În momentul în care ceapa şi usturoiul erau călite (maxim 10 min) am pus ficatul în tigaie şi l-am lăsat să se prăjească pe toate părţile (până a început sa prindă culoarea albă).

Am adăugat vreo 3 felii de ardei roşu tăiat cubuleţe (asta în momentul în care am considerat că ficatul este prăjit) şi cam după înca 5 min am pus apă fierbinte peste toate, astfel încăt sa acopere tot ce era in tigaie. Am pus un capac peste şi am lasat sa scadă apa, aproximativ 30 de minute.

Am pus puţină boia şi piper. În momentul în care a scazut apa suficient de mult şi a început să arate totul ca un sos adevărat, am amestecat 2 linguri de făină cu puţină apă şi cu aproximativ 250 ml de smântână şi le-am turnat peste ficatul din tigaie.

Am amestecat sa nu se prindă cumva făina până când sosul a devenit omogen şi am mai lăsat sa fiarbă încă aproximativ 5 minute. Rezultatul final:

Pot să vă spun cu certitudine şi fără falsă modestie că a ieşit bun, însă cred că pot fi aduse îmbunătăţiri la reţetă. Dacă e vreun bucătar priceput pe recepţie, aştept cu interes sfaturile sale.

• Cunoştinţe avansate de programare PHP (OOP/MVC).
• Cunoştinţe avansate baze de date MySQL.
• Cunoştinţe de bază cu privire la XHTML / CSS şi JavaScript / Ajax.
• Pasiune pentru standarde şi calitatea codului. Dorinţa de a învăţa lucruri noi.

Pentru anuţul detaliat, dă click aici!

Dacă eşti interesat de job, cred că te descurci cu următorul pas: CV-ul tău să ajungă la noi!

Trag o singură conlcuzie: plaţile online în Romania sunt un lux iar soluţiile pe care internetul le oferă pentru reducerea costurilor de operare sunt de fapt transformate de catre statul român în soluţii pentru creşterea bugetului (sau cel puţin aşa pare).

În acest moment evenimentul este în plină desfăşurare, s-a trecut la cea de-a doua sesiune de pair programming.

Câteva imagini “calde” mai jos

Ramon, this post is your prize (and of course, the thousands and thousands the followers that will come after this one)

De ce am făcut Mediatic?

Am făcut Mediatic pentru a închega o colaborare incepută de mai bine de 2 ani, pentru a crea o echipă care sa furnizeze servicii mai bune decât cele de până acum. Chiar dacă – pentru cei câţiva  dintre voi care ştiu – din punct de vedere juridic Mediatic este ceva mai veche pe piaţă, din perspectiva a ceea ce se vrea să devină şi cu atât mai mult din punctul meu de vedere cred ca este corect să afirm că am făcut acum Mediatic.

Cu cine am făcut Mediatic?

Cu Alexandru si cu Stefan. Chiar dacă încă nu sunt VIP-uri, cine vrea detalii are de unde să le afle

Care e scopul Mediatic?

Intenţiile noastre sunt clare şi bine definite. Vom oferi clienţilor cu are am colaborat în 7 ani de TEA – şi pe care îi asigur în continuare de tot suportul nostru – , celor cu care colaborăm în prezent şi bineînţeles celor care vor dori în viitor să apeleze la serviciile noastre:

• consultanţă în definirea obiectivelor proiectelor online
• suport în alcătuirea unui plan de dezvoltare bine integrat în strategia generală de marketing a companiei
• realizarea instrumentelor utile, practice şi eficiente, care să susţină comunicarea în mod direct, cu publicul ţintă

sau mai simplu spus: dezvoltarea proiectelor online, cu focus pe producerea de rezultate.

Dacă aveţi întrebări sau sugestii ori vreţi să mă intrebaţi ceva, în marea majoritate a timpului mă gasiţi în Cluj

După cum i-am promis lui Mugur Frunzetti, încerc să îl ajut cu ce pot în promovoarea unui concurs online. Pe scurt, despre ce este vorba:

1. Ce trebuie sa faci? sa trimiţi părerea ta despre comerţul online de la noi: comentarii, sugestii, propuneri, etc
2. Care este premiul acestui concurs online? Un laptop Acer Aspire AS5516-5474
3. Ce se va urmări în aprecierea participanţilor: originalitatea ideii, corecta apreciere a pieţei şi a cererii…
4. Cine poate participa la acest concurs? Oricine. Numai Mugur Frunzetti nu!
5. Ce ar mai fi de spus … concursul începe acum şi se termină pe 30 septembrie 2009

6. Nu ai inţeles nimic despre ce trebuie să faci şi care sunt regulile concursului?

Află toate detaliile de aici!